+40 (0269) 233 295

Program stiintific

Participanti si rezumate

CONFERINŢA INTERNAŢIONALĂ DE DREPTUL MUNCII

Noile tehnologii, consecințe asupra raportului de muncă

11-12 OCTOMBRIE 2019, SIBIU

 

Vineri, 11 octombrie 2019

0830 – 0900 – Primirea invitaților – Aula Magna

0900 – 0930 – Deschiderea Conferinţei – Aula Magna

0930 – 1130 – Sesiune plenară– Aula Magna

1130 – 1200 – Pauză

1200 – 1400 – Prezentări în panel

1400 – 1530 – Pauză: prânz

1530 – 1700 – Prezentări în panel

1700 – 1730 – Pauză

1730 – 1900 – Prezentări în panel

1930 – Cină

 

Sâmbătă, 12 octombrie 2019

0900 – 1100 – Sesiune plenară – Aula Magna

1100 – 1130 – Concluzii

Închiderea conferinței

1130  – 1900 –  Program cultural

 

PROGRAM CONFERINȚĂ

 

VINERI, 11.10.2019  : 900-930 Aula Magna

 Deschiderea Conferinţei

Prof.univ.dr. Marioara Țichindelean:

Facultatea de Drept, Universitatea”Lucian Blaga”Sibiu,

Asociația”Societatea de Dreptul Muncii și Securitate Socială”, Președinte

 

Prof.univ.dr.ing. Ioan Bondrea

Universitatea”Lucian Blaga”Sibiu, Rector

 

Conf.univ.dr. Daiana-Maura Vesmaș

Facultatea de Drept, Decan

Universitatea”Lucian Blaga”Sibiu

 

 

VINERI, 11.10.2019 : 930-1130 Aula Magna

SESIUNE PLENARĂ

Munca între drept si noile tehnologii

MODERATOR :

Prof.univ.dr. Alexandru Athanasiu

Facultatea de Drept, Universitatea București

Asociația”Societatea de Dreptul Muncii și Securitate  Socială”, Președinte de Onoare

 

 Economia colaborativă a platformelor electronice: noi provocări, noi protecții

  Prof.univ.dr. Jean Michel Servais

Profesor invitat al Universității din Gérone, Președintele de Onoare al Societății Internaționale de Drept al Muncii și de Securitate Socială, Fost Director al Biroului Internațional al Muncii, Elveția

 

Tehnologie modernă în litigiile civile: Panacea sau patul procrustian?

Prof.univ.dr. Remco (C.H.) van Rhee

Universitatea din Maastricht, Olanda

 

Discriminarea din Algoritm

Prof.univ.dr. Charles Szymanski

Vytautas Magnus University, Lituania

 

Noile tehnologii în relația de muncă: ce contează pentru justiția socială

Prof.univ.dr.Antonio Márquez Prieto-Spania

Universitatea din Malaga, Spania

 

1130-1200 – Pauză

 

             VINERI, 11.10.2019  : 1200-1400 Aula Magna

PREZENTĂRI ÎN PANEL I

MODERATORI :

Prof.univ.dr. Raluca Dimitriu

Academia de Studii Economice București

Conf.univ.dr. Felicia Roșioru

Facultatea de Drept, Universitatea ”Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca

 

1.Preocupări recente la nivelul UE în legătură cu impactul noilor tehnologii asupra relațiilor de muncă

Dr. Diana-Elena Crumpănă

Ofițer politici și programe europene, DG Ocuparea Forței de Muncă, Afaceri Sociale și Incluziune, Comisia Europeană, Bruxelles, Belgia

 

2.Comentarii referitoare la noua reglementare europeană privind transparența condițiilor de muncă

Prof.univ.dr. Ovidiu Ținca

Facultatea de Drept, Universitatea „Agora” din Oradea

 

3.Omul și ”noua ordine a muncii” – provocări și perspective

Prof.univ.dr.Claudia-Ana Moarcăș

Facultatea de Drept, Universitatea din Bucureşti

Lect.univ.dr. Manole Ciprian Popa

Facultatea de Drept, Universitatea din Bucureşti

 

4.Munca prestata prin platforme digitale.Consecințe privind respectarea principiului egalității de tratament.

Conf.univ.dr.Monica Gheorghe

Facultatea de Drept, Universitatea”Lucian Blaga”Sibiu

 

  1. Dimensiuni de drept internaţional privat ale pieţei muncii

Conf.univ.dr. Radu Bogdan Bobei

Facultatea de Drept, Universitatea din București

 

1400 – 1530 – Pauză: prânz

 

VINERI, 11.10.2019: Sala 101, et.1

PREZENTĂRI ÎN PANEL II

MODERATORI :

Prof.univ.dr. Magda Volonciu

Universitatea ”Titu Maiorescu” din Bucuresti, Facultatea de Drept

Prof.univ.dr. Marioara Țichindelean

Universitatea”Lucian Blaga”din Sibiu, Facultatea de Drept

 

1.Clauze speciale în cadrul contractelor individuale de munca atipice

 Prof.univ.dr. Magda Volonciu

Universitatea ”Titu Maiorescu” din Bucuresti, Facultatea de Drept

 

2.Telemunca cadrelor didactice și de cercetare din învățământul superior – în fapt și în drept

Conf.univ.dr. Ana Ștefănescu

Universitatea ”Dunărea de Jos” din Galați, Facultatea de Științe Juridice Sociale și Politice

 

3.Aspecte de noutate privind mijloacele materiale de probă în contextul noilor tehnologii

Prof.univ.dr. Luminița Dima

Universitatea din București, Facultatea de Drept

 

4.Utilizarea semnăturii electronice in raporturile de muncă

Lect.univ.dr. Traian Tunsoiu

Universitatea din București, Facultatea de Drept

 

5.Protecția datelor cu caracter personal în raporturile de muncă  prin utilizarea mijloacelor de supraveghere video

Prof.univ.dr. Marioara Țichindelean

Universitatea”Lucian Blaga”din Sibiu, Facultatea de Drept

 

1400 – 1530 – Pauză: Prânz

 

         VINERI, 11.10.2019: 1530 – 1700 Aula Magna

PREZENTĂRI ÎN PANEL III

MODERATORI :

Prof.univ.dr. Luminița Dima

Universitatea din București, Facultatea de Drept

Conf.univ.dr. Carmen Nenu

Universitatea din Pitești, Facultatea de Științe Economice și Drept

 

1.Exercițiul drepturilor colective în contextul digitalizării

Prof.univ.dr.Raluca Dimitriu

Academia de Studii Economice București, Departamentul de drept

 

  1. Reprezentarea colectivă a lucrătorilor prin intermediul aplicațiilor mobile

 Conf.univ.dr. Felicia Roșioru

Universitatea ”Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Facultatea de Drept

 

3.Evoluția conceptului de sănătate și securitate în muncă în contextul noilor tehnologii

Conf.univ.dr. Carmen Nenu

Universitatea din Pitești, Facultatea de Științe Economice și Drept

 

  1. Ocrotirea muncii în era digitalizată. Despre necesitatea reevaluării conceptelor de „lucrător” și „subordonare”

Prof.univ.dr. Alexandru Athanasiu

Lect.univ. dr. Anamaria Vlăsceanu

Universitatea din București, Facultatea de Drept

 

5.Munca decentă – reflecții asupra raportului de subordonare în cazul telemuncii

Dr.Mădălina Iordache          

Universitatea din București, Facultatea de Dreptcadru didactic asociat

 

1700 – 1730– Pauză

 

VINERI, 11.10.2019:  1530 – 1700  Sala 101, et. 1

PREZENTĂRI ÎN PANEL IV

MODERATORI : 

Conf.univ.dr. Septimiu Panainte

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Facultatea de Drept

Conf.univ.dr. Lavinia Onica

Universitatea din Oradea, Facultatea de Drept

 

1.Considerații privind alienarea salariatului în industria 4.0.

Conf.univ.dr. Septimiu Panainte

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Facultatea de Drept

 

2.Scurte considerații privind impactul noilor tehnologii asupra aplicării Regulamentului 561/2006. Actualitate și perspective

Conf.univ.dr. Lavinia Onica

Universitatea din Oradea, Facultatea de Drept

 

3.Mobbing, bulling și alte forme de hărțuire morală în era digitalizarii

Asist.univ.dr. Alice Dobrinoiu

Universitatea ”Titu Maiorescu” din Bucuresti, Facultatea de Drept

 

4.Noile tehnologii și dreptul la viață privată a salariatului

Drd. Georgiana Enache

Doctorand Universitatea București, Facultatea de Drept

 

5.Sinteză a jurisprudenței franceze privind atingerile care pot fi aduse vieții private a salariaților prin intermediul noilor tehnologii

Conf.univ.dr. Roxana Cristina Radu

Universitatea din Craiova, Facultatea de Drept

 

6.Impactul noilor tehnologii asupra pieții muncii din România și Spania

Drd.Ioana Florea

Doctorand Universitatea ”Titu Maiorescu”București, Facultatea de Drept

 

1700 – 1730 – Pauză

 

VINERI, 11.10.2019 : 1730 – 1900 Aula Magna

PREZENTĂRI ÎN PANEL V

MODERATORI :

Conf.univ.dr.Daniela Moțiu

 Facultatea de Drept, Universitatea de Vest Timișoara

Conf.univ.dr.Laura Georgescu

Facultatea de Drept, Universitatea Ecologică din București

 

1.Regulamentul intern – între tradiție și modernitate

Conf.univ.dr. Daniela Moțiu

Facultatea de Drept, Universitatea de Vest Timișoara

 

2.Unele aspecte privind timpul de lucru în contextul tehnologiei actuale

Asist.univ.dr. Luiza Lungu

Facultatea de Drept, Universitatea ”Titu Maiorescu” din Bucuresti

 

3.Importanța formării profesionale în contextul dezvoltării sistemelor de inteligență artificială (IA)

Conf.univ.dr. Laura Georgescu

Facultatea de Drept, Universitatea Ecologică din București

 

4.Despre flexibilitatea locului de muncă în epoca digitală. Implicații juridice

Drd. Bogdan Ioniță

Facultatea de Drept, Doctorand Universitatea București

 

5.Considerații privind  responsabilitatea administratorului unei societăți.

Drd.Adriana Violeta Nistor

Doctorand Facultatea de Drept, Universitatea ”Lucian Blaga”  Sibiu

 

6.Consimțământul în relațiile de muncă

Drd.Alexandru Georgescu

Doctorand Institutul de Cercetari Juridice, „Andrei Radulescu” al Academiei Romane

 

VINERI, 11.10.2019 : 1730 – 1900 Sala 101, et. 1

 

PREZENTĂRI ÎN PANEL VI

MODERATORI :

Conf.univ.dr. Monica Gheorghe

Facultatea de Drept, Universitatea”Lucian Blaga”din Sibiu

Conf.univ.dr. Gabriel Uluitu

Facultatea de Drept, Universitatea ”Nicolae Titulescu” din București

 

1.Consecințele utilizării noilor tehnologii asupra răspunderii reparatorii a subiectelor raporturilor juridice de muncă

Conf.univ.dr. Gabriel Uluitu

Facultatea de Drept, Universitatea ”Nicolae Titulescu” din București

 

2.Problematica răspunderii patrimoniale a salariatului pentru prejudiciile nepatrimoniale cauzate angajatorului

Lect.univ.dr. Radu Florian Gheorghe

Facultatea de Drept, Universitatea” Agora” din Oradea

 

3.Noua reglementare a răspunderii administrativ-disciplinare a funcționarilor publici

Conf.univ.dr. Radu Razvan Popescu

Școala Națională de Studii Politice și Administrative București

 

4.Considerații privind răspunderea penală specifică relațiilor de muncă în cazul noilor forme de derulare a raportului de muncă

Conf.univ.dr. Cristian Miheș 

Facultatea de Drept, Universitatea din Oradea

 

5.Implicațiile comportamentului civic asupra raportului de serviciu

Lect. univ. dr. Ana Mocanu-Suciu

Facultatea de Drept, Universitatea”Lucian Blaga”Sibiu

 

6.Considerații privind investigarea unor infracțiuni comise în sfera relațiilor de muncă

Lect.univ.dr. Diana Cîrmaciu

Facultatea de Drept, Universitatea din Oradea

 

7.Sisteme informatice integrate în structurile de evidența persoanelor și stare civilă

 Lect.univ.dr. Andreea Dragomir

 Facultatea de Drept, Universitatea  ”Lucian Blaga” Sibiu

 

VINERI, 11.10.2019 : 12 00– 1400 Sala 116, et. 1

DEZBATERI

PANEL

STUDENȚI, MASTERANZI, DOCTORANZI

RAPORTOR

Student Maria Antonia Pomohaci

Facultatea de Drept, Universitatea  ”Lucian Blaga” Sibiu

La acest panel vor participa studenții an. III și an.IV, specializările Drept și Administrație Publică din cadrul Facultății de Drept Sibiu, masteranzi ai Facultății de Drept Sibiu și doctoranzi din cadrul Școlilor Doctorale organizate la nivelul universităților din țară.

 

SÂMBĂTĂ , 12.10.2019  : 900 – 1100  Aula Magna

   SESIUNE PLENARĂ

Noile tehnologii și formele atipice de prestare a muncii:predictibilitate și reciprocitate, nu un univers paralel

 

MODERATOR :

Prof.univ.dr. Claudia – Ana Moarcăș

Facultatea de Drept, Universitatea din București

                   

Platformele digitale și dreptul muncii: noi provocări și perspective

Dr. Giuseppe Casale

Director adjunct, director Școala de dezvoltare din Torino

Secretar general ISLSSL Centrul internațional de instruire al ILO, Italia

 

Subordonarea unui telelucrător în dreptul muncii din Polonia

Prof.univ.dr. Jakub Stelina

Universitatea din Gdansk, Polonia

 

1100 – 1130 – Concluzii

 

Închiderea conferinței

1130-1900      –  Program cultural

Prof.univ. dr. ALEXANDRU ATHANASIU Prof.univ. dr. ALEXANDRU ATHANASIU

Universitatea București, Facultatea de Drept

https://drept.unibuc.ro/Prof.-univ.-dr.-Alexandru-Athanasiu-s17-a74-ro.htm

 

Ocrotirea muncii în era digitalizată. Despre necesitatea reevaluării conceptelor de „lucrător” și „subordonare”

 

Rezumat

Evoluția tehnologică a condus la reducerea costurilor tranzacțiilor, creșterea eficienței economice, contestarea industriilor clasice, schimbarea modelelor de afaceri și dezvoltarea unor noi forme de muncă.

Acest studiu își propune o analiză a impactului pe care dezvoltarea tehnologiilor îl generează în planul raporturilor de muncă, care se îndepărtează tot mai mult de la tiparul clasic, specific economiei industriale, în care munca se presta, ca regulă, în baza unui program de lucru uniform și de la locuri de muncă organizate de angajator.

Astfel, pe măsură ce relațiile de muncă se transformă în ce privește modul de organizare al muncii și, implicit, prin raportare la conținutul raportului de subordonare, granița între munca independentă și cea subordonată se estompează.

Așa fiind, acest articol pune în dezbatere câteva probleme fundamentale, de al căror răspuns, în opinia noastră, depinde găsirea cheii pentru reconstruirea legislației muncii, în scopul adaptării sale la noile realități de pe piața muncii.

Aceste probleme vizează (i) a stabili dacă dreptul muncii ar trebui să ocrotească munca, indiferent de forma juridică în care este prestată; (ii) necesitatea reconfigurării criteriilor în funcție de care se poate distinge între munca independentă și munca subordonată și (iii) cristalizarea nivelului de protecție ce ar trebui instituit prin normele dreptului muncii în favoarea lucrătorilor, raportat la gradul de independență în organizarea muncii și specificul acesteia.

Cuvinte cheie: lucrător, subordonare, muncă independentă, muncă subordonată

Conf.univ.dr. RADU BOGDAN BOBEIConf.univ.dr. RADU BOGDAN BOBEI

Universitatea din București, Facultatea de Drept

https://drept.unibuc.ro/Conf.-univ.-dr.-Radu-Bogdan-Bobei-s17-a113-ro.htm

 

Dimensiuni de drept internaţional privat ale pieţei muncii

 

Rezumat

Elemente naţionale şi străine se întâlnesc pe piaţa muncii oricare ar fi versiunile acesteia din urmă: pieţe locale, pieţe regionale şi piaţa internaţională. În lumina raporturilor juridice născute din interrelaţionarea sus-menţionatelor elemente, survine întrebarea: care este legea aplicabilă fondului acestor raporturi juridice? Ne răspund actorii pieţei muncii prin utilizarea aşa-numitelor “norme conflictuale”. Principiul lex voluntatis constituie una din versiunile acestor norme. Aceasta nu este singura versiune. Prezenta contribuţie explorează succint versiunile normelor conflictuale familiare pieţei muncii. Cadrul legal, jurisprudenţa şi doctrina sunt foarte folositoare în scopul evidenţierii acestor chestiuni.

Cuvinte-cheie: drept internaţional privat, piaţa muncii

Dr.Giuseppe CasaleDr.Giuseppe Casale

Director adjunct, director Școala de dezvoltare din Torino

Secretar general ISLSSL Centrul internațional de instruire al ILO, Italia

https://www.itcilo.org/masters-programmes/ll-m-in-international-trade-law/partners-and-faculty/the-scientific-committee/giuseppe-casale

Platformele digitale și dreptul muncii: noi provocări și perspective.

Rezumat

Una dintre transformările majore din lumea muncii în ultimul deceniu a fost apariția platformelor digitale de muncă. Această nouă formă de muncă nu numai că a perturbat modelele de afaceri existente, ci și modelul de angajare pe care s-au bazat aceste modele de afaceri. Munca pe platformele digitale de muncă oferă lucrătorilor posibilitatea de a lucra din orice loc, în orice moment și de a ocupa orice loc de muncă li se potrivește. Cu toate acestea, preocupările cu privire la viitorul muncii s-au concentrat asupra faptului că tehnologia va înlocui oamenii pe locul de muncă și, dacă da, ce să facă cu creșterea surplusurilor de muncă la nivel mondial. Mai puțină atenție a fost acordată tipurilor de locuri de muncă care vor fi create și dacă aceste locuri de muncă vor fi „decente”. Acest referat se concentrează asupra impactului platformelor digitale de muncă asupra ocupării forței de muncă și a relațiilor industriale.

Cuvinte cheie:platformele digitale de muncă, surplus de muncă,tipuri de loc de muncă, forță de muncă, relații industriale.

Lect.univ.dr. DIANA CÎRMACIULect.univ.dr. DIANA CÎRMACIU

 Universitatea din Oradea, Facultatea de Drept

https://drept.uoradea.ro/ro/departament/181-lect-univ-dr-diana-cirmaciu

 

Considerații privind investigarea unor infracțiuni comise în sfera relațiilor de muncă

 

Rezumat

În perioada contemporană, în contextul dezvoltării tehnologiei, se impune prezentarea sistematizată a modalităților de investigare a infracțiunilor referitoare la raporturile de muncă. Pentru prevenirea și combaterea infracțiunilor de acest gen și  pentru soluționarea cauzelor penale ce au drept obiect infracțiunile privind relațiile de muncă, este necesară utilizarea mai multor metode de investigare.

Cuvinte-cheie știința criminalisticii, tehnică criminalistică, tactică criminalistică, infracțiunin comise în sfera relațiilor de muncă

Dr. ELENA- DIANA CRUMPĂNĂDr. ELENA- DIANA CRUMPĂNĂ

Ofițer politici și programe europene, DG Ocuparea Forței de Muncă, Afaceri Sociale și Incluziune, Comisia Europeană, Bruxelles, Belgia

http://baroulvalcea.ro/index.php?option=com_contact&view=contact&id=51

 

Preocupări la nivelul UE privind impactul noilor tehnologii asupra relațiilor de muncă

 

Rezumat

Locurile de muncă de mâine vor fi foarte diferite de cele din prezent. Potrivit unei estimări citată de Forumul Economic Mondial, 65 % dintre copiii care intră în prezent în școala primară vor avea un loc de muncă ce nu există încă. Noile tehnologii din cadrul celei de a patra revoluții industriale conduc o mare parte din această schimbare, având consecințe nu numai asupra tipului de loc de muncă sau a conținutului muncii dar și asupra formei relației de muncă, a mediului de lucru, asupra flexibilității condițiilor de lucru, etc. Noi drepturi, cum ar fi „dreptul la deconectare” și-au făcut loc în domeniul ocupării forței de muncă și au început să fie reglementate în legislație.

Atât legislația națională, cât și cea la nivelul UE trebuie să țină pasul cu ritmul rapid al schimbărilor, iar UE este în permanență preocupată de impactul noilor tehnologii, în special asupra viitoarelor condiții sociale și de ocupare a forței de muncă din statele sale membre.

Dovadă sunt evoluțiile la nivelul UE din ultimii ani dar si preocupările sale viitoare. La 17 noiembrie 2017, Parlamentul European, Consiliul și Comisia au semnat împreună Pilonul european al drepturilor sociale. Pilonul se bazează pe 20 de principii esențiale pentru a aduce la îndeplinire drepturi noi și mai eficiente pentru cetățenii UE. Pilonul consacră principii precum echilibrul dintre viața profesională și cea privată, informații cu privire la condițiile de încadrare în muncă, prevenirea precarității și alte aspecte care abordează provocările generate de evoluțiile tehnologice. El va declanșa acțiuni suplimentare din partea instituțiilor UE și a statelor membre, inclusiv în ceea ce privește noile tehnologii.

Într-adevăr, recent adoptata directivă privind transparența și previzibilitatea condițiilor de muncă urmărește să îmbunătățească situația lucrătorilor aflați în forme de muncă atipice sau condiții de muncă mai puțin previzibile, punând în aplicare mai multe din principiile Pilonului. În același timp, în 2018, o recomandare a Consiliului a susținut ideea de a oferi acces la o protecție socială adecvată pentru toți lucrătorii și pentru lucrătorii care desfășoară o activitate independentă, referindu-se, printre altele, la necesitatea de a aborda schimbările de pe piețele europene ale forței de muncă determinate de evoluțiile tehnologice.

Reamintim și că UE se află într-o perioadă de schimbare, cu un nou Parlament European și o nouă Comisie care își preia mandatul în 2019. Consiliul European a dat noi instrucțiuni în Agenda sa strategică pentru perioada 2019-2024, iar în Agenda viitorului președinte al Comisiei Europene au fost evidențiate noi acțiuni ce au legătură cu noile tehnologii. Un exemplu deja de notorietate este intenția de a îmbunătăți condițiile de muncă pentru lucrătorii de pe platformele digitale.

Cuvinte-cheie: dreptul la deconectare,  Pilonul european al drepturilor sociale, platformele digitale.

Prof.univ.dr.LUMINIȚA-ELENA DIMAProf.univ.dr.LUMINIȚA-ELENA DIMA

 Universitatea din București, Facultatea de Drept

https://drept.unibuc.ro/Prof.-univ.-dr.-Elena-Luminita-Dima-s17-a55-ro.htm

 

Aspecte de noutate privind mijloacele materiale de probă în contextul noilor tehnologii

 

Rezumat

Noile tehnologii și-au făcut apariția și în domeniul relațiilor de muncă, în contextul pătrunderii lor în toate domeniile vieții sociale și economice.

Din ce în ce mai mulți salariați lucrează de la distanță, prin folosirea tehnologiei informației și a comunicațiilor, accesează sistemele electronice ale angajatorilor, își primesc sarcinile de lucru și își îndeplinesc atribuțiile prin utilizarea unor astfel de sisteme, iar organizarea muncii, evidența muncii prestate, controlul și evaluarea activității salariaților se realizează prin utilizarea unor aplicații informatice.

Apariția noilor tehnologii în relațiile de muncă nu trebuie să costituie o barieră în exercitarea și realizarea de către părți a drepturilor pe care le au, inclusiv a dreptului fundamental la apărare. În cazul apariției unor litigii este necesar ca părțile să-și poată proba susținerile formulate în fața instanței și, în acest context, devine deosebit de utilă analiza mijloacelor materiale de probă ce pot fi utilizate în conflictele de muncă din perspectiva limitelor stabilite în prezent de legislația în vigoare.

Cuvinte-cheie: dreptul la apărare, mijloace de probă, conflicte de muncă, tehnologia informației și a comunicațiilor.

Prof.univ.dr.RALUCA DIMITRIUProf.univ.dr.RALUCA DIMITRIU

Academia de Studii Economice București,  Departamentul de drept

http://cig.ase.ro/cadre-didactice-departamentul-de-drept/

 

Exercițiul drepturilor colective în contextul digitalizării

 

Rezumat

Digitalizarea a condus la proliferarea unor noi aranjamente contractuale, care tind să se îndepărteze tot mai mult de standard, în materie de angajare. Deși numărul salariaților atipici este în creștere, nu s-a produs încă vreo modificare în modul în care sindicatele sunt construite sau în care ele își reprezintă membrii, astfel încât acestea continuă să ignore  – în cele mai multe cazuri – interesele salariaților atipici, percepuți mai degrabă ca „marginali”. Lucrarea își propune să investigheze starea de fapt în ceea ce privește exercițiul dreptului de asociere sau al dreptului la grevă de către lucrătorii care își desfășoară activitatea prin metode digitale și, plecând de aici, perspectivele de sindicalizare a acestora. Vom căuta soluții de conciliere a concepției tradiționaliste a formelor actuale de organizare sindicală cu noile tehnologii informatice.

Cuvinte-cheie: digitalizare, collective relations, noi aranjamente contractuale, drept de asociere, drept la grevă

Dr. ALICE DOBRINOIUDr. ALICE DOBRINOIU

Senior Associate at Magda Volonciu & Associates

https://www.linkedin.com/in/alice-dobrinoiu-88705617/

 

Mobbing, bulling și alte forme de hărțuire morală în era digitalizării

 

Rezumat

Dreptul salariatului la demnitate, la securitate și sănătate în muncă, consacrat de art. 39 din Codul muncii are corespondentă obligația corelativă a angajatorului de a lua toate măsurile în vederea limitării afectării psihice a salariaților din mediul în care lucrează. Atât mobbing-ul cât și bullying-ul sunt forme intenționate, ascunse și larg răspândite de abuz în cadrul locului de muncă.

Hărțuirea morală la locul de muncă presupune existența unor comportamente, a unui limbaj, a unor acte sau gesturi, cu o anumita durată, reprezentând un proces ce presupune derularea în timp, prin existența unor acțiuni repetate sau continue și care sunt „intenționate”. În jurisprudență s-a stabilit că este necesar ca aceste comportamente să aibă ca efect atingerea personalității, demnității sau integrității fizice sau psihice a angajatului.

În timp ce angajatorii îmbrățișează noile tehnologii pentru a beneficia de o lume conectată digital și pentru a ține pasul cu progresele digitalizării, nu trebuie neglijate formele de hărțuire online, respectiv cyber bullying-ul și hărțuirea online.

Cuvinte-cheie: hărțuirea morală, mobbing, bulling, demnitate, securitate și sănătate în muncă.

Lect.univ.dr.Dragomir Andreea Nicoleta

Universitatea”Lucian Blaga”Sibiu, Facultatea de Drept

http://drept.ulbsibiu.ro/personal/lect-univ-dr-andreea-nicoleta-dragomir/

 

Sisteme informatice integrate în structurile de evidența persoanelor și stare civilă

 

 

Rezumat:

Utilizarea corespunzătoare, atât intensiv, cât şi extensiv, a noilor tehnologii informaționale este esențială pentru implementarea reformei guvernamentale. În acest context, noilor metode de organizare a activităţii și a muncii, precum și integrarea noilor competenţe pentru colectarea, prelucrarea, organizarea şi comunicarea informaţiei devin o cerinţă indispensabilă a eficienţei şi eficacităţii unei structuri. Societatea informațională este o forma nouă, mult mai perfectă, a civilizației umane, în care accesul egal și universal la informație, în corelație cu o infrastructura informațională și de comunicații dezvoltată, contribuie la dezvoltarea unei societăți deschise bazate pe valori democratice, în scopul reducerii gradului de sărăcie și a îmbunătățirea calității vieții.

Cuvinte cheie:

Sisteme informatice, serviciul de evidență al persoanelor, stare civilă, comunicare, organizare, administrare, E-guvernare.

Dr.GEORGIANA ENACHEGEORGIANA ENACHE

Doctorand Universitatea București, Facultatea de Drept

https://www.linkedin.com/in/georgiana-enache-648a679b/

 

Noile tehnologii și dreptul la viață privată a salariatului

 

Rezumat

În zilele noastre, nu mai reprezintă un element de noutate utilizarea echipamentelor de IT la locul de muncă. Această realitate determină numeroase probleme atât pentru angajatori, cât şi pentru salariaţi, în special în ceea ce priveşte concilierea dintre viaţa privată a salariaţilor şi dreptul de control şi supraveghere al angajatorilor. Concret, pe de o parte, pentru salariaţi se ridică problema creşterii capacităţii de supraveghere a angajatorilor în contextul în care, prin intermediul noilor tehnologii, aceştia din urmă pot controla pe lângă munca şi productivitatea salariaţilor şi diverse aspecte ale vieţii lor personale. Pe de altă parte, pentru angajatori se ridică riscul ca salariaţii să utilizeze echipamentele IT nu numai în scop profesional, cât şi personal. Dată fiind actualitatea acestor probleme şi necesitatea de a identifica o cale de mijloc, scopul acestui articol constă în analiza cadrului legal şi jurisprudenţial aplicabil la nivel naţional şi european dreptului la viaţă privată a salariaţilor la locul de muncă dată fiind prerogrativa de control a angajatorilor.

Cuvinte cheie: dreptul la viaţă privată, internet, salariat, angajator, supraveghere, control.

drd. Florea Ioana

Universitatea”Titu Maiorescu ” Bucuresti, Facultatea de Drept

https://www.linkedin.com/in/ioana-florea-0495a563/

 

Impactul noilor tehnologii asupra pieței muncii din România și Spania

 

Rezumat

În ultima perioadă ne confruntăm cu o evoluție în domeniul tehnologiilor fără precedent în istoria omenirii. Acest curent nu poate fi ignorat sau minimalizat, principalele sale efecte fiind transformarea modului de lucru, al învățământului, al economiei și chiar al modului în care ne petrecem timpul liber sau interacționăm cu ceilalți.

Progresul tehnologic prezintă două laturi: una pozitivă, ce favorizează inovația, flexibilitatea, mobilitatea resurselor și bunăstarea oamenilor și una negativă, ce amenință supraviețuirea numeroaselor profesii și a milioanelor de locuri de muncă.

            A Patra Revoluție Industrială, astfel cum a fost denumită de doctrină, va crea o serie de provocări atât pentru piața muncii din România, cât și pentru celelalte țări ale Uniunii Europene și nu numai. Studiul de față va prezenta efectele digitalizării asupra pieței muncii din România, țară cu un nivel de dezvoltare al societății informaționale mai scăzut decât al altor țări europene, cum ar fi de pildă Spania.

 

Cuvinte cheie: noile tehnologii, digitalizare, societate informațională, piața muncii.

Lect.univ.dr.RADU GHEORGHE FLORIANLect.univ.dr.RADU GHEORGHE FLORIAN

Universitatea” AGORA” din ORADEA

http://univagora.ro/en/people/florian-radu/

 

Problematica răspunderii patrimoniale a salariatului pentru prejudiciile nepatrimoniale cauzate angajatorului

 

Rezumat

Prezenta lucrare își propune să analizeze regimul juridic al daunelor morale în materia răspunderii patrimoniale a salariatului atît din dunpct de vedere al dreptului comun dar și a celorlalte legi speciale care conturează regimul juridic al răspunderii patrimoniale a salariatului.

Cuvinte cheie: răspundere patrimonială, salariat, daune nepatrimoniale, răspundere contractuală, răspundere delictuală.

Drd.Alexandru Georgescu

Doctorand Institutul de Cercetari Juridice, „Andrei Radulescu” al Academiei Romane

https://www.linkedin.com/in/alexandru-georgescu-46321371/?originalSubdomain=ro

 

Consimțământul în relațiile de muncă

 

 

Rezumat

Abordarea Regulamentului UE nr. 679/2016 – Regulamentul general de protecție a datelor, în ceea ce privește prelucrările de date în cadrul raporturilor de muncă, valorifică abordarea legislativă a Directivei 95/46/CE precum și jurisprudența relevantă în domeniu considerând consimțământul salariatului ca fiind un temei legal de prelucrare a carui utilizare implică o maximă prudență a angajatorului.

Articolul își propune o expunere sintetică a manierei complexe în care este gestionată din perspectivă jurisprudențială și legală utilizarea consimțământului angajatului în contextul prelucrării datelor cu caracter personal în cadrul raporturilor de muncă. Articolul analizează în special prevederile relevante din Avizul nr. 2/2017 privind prelucrarea datelor la locul de muncă și Orientările Grupului de lucru „Articolul 29” privind consimțământul în temeiul Regulamentului general de protecție a datelor.

Cuvinte cheie: salariat, Regulament, date personale, consimțământ, Aviz, Orientările Grupului de lucru pentru Articolul 29.

Conf.univ.dr. LAURA GEORGESCUConf.univ.dr. LAURA GEORGESCU

Universitatea Ecologică din București, Facultatea de Drept

https://www.ueb.ro/drept/departament/GEORGESCU%20Laura%20CV%20site%20Univ.pdf

 

Importanța formării profesionale în contextul dezvoltării sistemelor de inteligență artificială (IA)

 

Rezumat

Formarea profesională a salariaților este o necesitate pe piața muncii, nu numai din România, ci în toată lumea. Angajatorul, conform Codului muncii are obligația să trimită salariații  la formare profesională odată la 2 sau 3 ani în funcție de numărul de salariați angajați în companie. Tot el are obligația,conform aceluiași Cod, după cum stim, dacă are mai mult de 21 de salariați să elaboreze anual și să aplice planuri de formare profesională.

Inteligența Arificială (IA) este și rămâne un subiect fierbinte și în domeniul relațiilor de muncă, nu numai în IT, cercetare, dar și pentru că impactează déjà foarte mult piața forței de muncă. Ea ne determină să învățăm modul în care să ne adaptăm din toate punctele de vedere, deci al dobândirii de noi competețe, noilor situații ce vor apărea. Angajații dar și conducătorii companiilor trebuie să învețe cum să lucreze cu IA și cum se adapteze noilor tehnologii care sunt din ce în ce mai autonome. Trebuie să găsim soluții cât mai repede la problemele apărute sau ce vor apărea, legate de locurile de muncă, de protecția socială a celor care vor fi concediați și să adaptăm educația și formarea profesională noilor tehnologii.

Cu ocazia întâlnirii a celor mai importanți lideri mondiali, care a avut loc la Davos la Forumul Economic Mondial, și anul trecut, in 2018 dar și anul acesta, s-a pus în discuție capacitatea de adaptate a companiilor la revoluționara provocare AI. S-a subliniat că „a patra revoluție industrială va elimina milioane de locuri de muncă” făcându-se referire la implementarea IA în toate domeniile de activitate. S-a mai atras atenția asupra faptului că avem nevoie de o revoluție concomitentă în formare și educație, încurajarea inovației și a capacității de adaptare.

Așadar, necesitatea formării angajaților și educării noilor generații în acest sens este de o importanța majoră în contextul dezvoltării rapide a IA.

Cuvinte-cheie: Formare profesională, salariați, inteligența artificială, piața muncii, inovație, capacitate de adaptare

Conf.univ.MONICA GHEORGHEConf. univ. MONICA GHEORGHE

Universitatea”Lucian Blaga” Sibiu, Facultatea de Drept

monica.gheorghe@ulbsibiu.ro

http://drept.ulbsibiu.ro/personal/monica-gheorghe/

Munca prestată prin utilizarea platformei digitale. Consecințe privind respectarea principiului egalității de tratament.

 

Rezumat

Munca prestată prin utilizarea platformei digitale, una din noile modalități de prestare a muncii care au apărut la nivel european în contextul digitalizării, a devenit subiect de aprinse dezbateri.

În mod tradițional, relația de muncă are la bază un contract standard de muncă, pe o durată nedeterminată, cu o normă integrală de muncă, în care locul de muncă este delimitat spațial, care reprezintă un punct de referință pentru a distinge între formele tipice și atipice de prestare a muncii. Persoanele care prestează munca prin intermediul platformelor digitale nu se pot încadra cu ușurință în categoriile de salariați sau lucrători independenți. Cercetări juridice doctrinare au avut ca scop atât sistematizarea diferitelor forme de prestare a muncii prin utilizarea platformelor digitale și calificarea acestora, precum și analizarea modului în care normele tradiționale de dreptul muncii se pot aplica acestor noi forme de prestare a muncii.

Prezentul studiul reprezintă un punct de pornire pentru a dezbate asupra modului în care principiul egalității de tratament între femei și bărbați se aplică în cazul prestării muncii prin utilizarea platformelor digitale. De cele mai multe ori, platformele digitale utilizează diferiți algoritmi pentru a selecta persoana care prestează activitatea, pentru a stabili prețul activității. În selecție, algoritmii se pot baza pe diferite criterii, cum ar fi: evaluările clienților, disponibilitatea lucrătorului, perioada de timp în care se răspunde, timpul necesar pentru realizarea activității, calitatea serviciului sau a muncii prestate. Însă, utilizarea algoritmilor poate determina discriminări indirecte pe criteriu de gen.  Astfel, întrebarea care se naște este dacă principiul european al egalității de tratament între femei și bărbați poate proteja lucrătorul care prestează munca prin intermediul platformei digitale în situația în care acesta a fost discriminat prin utilizarea unui algoritm.

Cuvinte cheie: platforma digitală; munca prestată prin utilizarea platformei digitale; discriminare; egalitate de tratament între femei și bărbați; algoritm.

Drd.BOGDAN IONIȚĂDrd.BOGDAN IONIȚĂ

Managing Partner a companiei AdviseCube

https://www.linkedin.com/in/bogdan-ionita/

 

Despre flexibilitatea locului de muncă în epoca digitală. Implicații juridice

 

Rezumat

Studiul pornește de la premisa că evoluția tehnologică din ultimele decenii a condus și va conduce la modificări în condițiile de prestare a muncii, precum și la dezvoltarea unor noi forme flexibile de muncă, cum ar fi „crowdwork” sau „munca la cerere prin intermediul aplicațiilor informatice”.

De exemplu, evoluțiile tehnologice au facilitat „delocalizarea muncii”, ceea ce a contribuit semnificativ atât la flexibilizarea raporturilor de muncă existente, cât și la apariția noilor forme de muncă.

Această lucrare își propune să prezinte implicațiile pe plan juridic ce decurg din delocalizarea muncii, încercând să redefinească conceptul de „loc de muncă” în epoca digitală, să analizeze drepturile și obligațiile ce revin părților relațiilor de muncă în condițiile în care lucrătorii prestează munca de oriunde, cu referiri specifice la aspecte precum amenajarea timpului de lucru și delimitarea sa față de cel de odihnă, monitorizarea lucrătorilor și sănătatea și securitatea în muncă.

Cuvinte cheie: evoluție tehnologică, flexibilizare, loc de muncă, monitorizarea lucrătorilor.

Av.dr. MĂDĂLINA IORDACHEAv.dr. MĂDĂLINA IORDACHE

SCA Ciulei, Iordache, Morozov, Tulcea

https://profesionisti.juridice.ro/madalina-iordache

 

Munca decentă-reflecții asupra raportului de subordonare în cazul telemuncii

 

Rezumat
Conceptul de muncă decentă a fost promovat în cadrul Conferinței ILO din 1999 ca un obiectiv strategic al ILO, acesta fiind relevat prin raportul Directorului General al BIM (Biroul Internațional al Muncii) – ”O muncă decentă” . Programul-munca decentă despre care s-a făcut vorbire prima oară la Conferința din 1999 a fost adoptat oficial în anul 2008, ca parte a ILO’s Declaration on Social Justice for a Fair Globalization . În cadrul acestei declarații, s-a afirmat faptul că munca decentă este fundamentul unei societăți productive, echitabile și incluzive.

În fapt, se poate afirma că munca decentă trebuie înțeleasă ca răspuns efectiv la modificările sociale determinate de fenomenul globalizării. Elementele definitorii ale muncii decente (dreptul fundamental al libertății, demnitatea umană, securitatea socială, justiția socială și non-discriminarea, dialogul social) pot determina, în măsura în care acestea își produc efectul corect în cadrul unei societăți, dezvoltarea economică și socială durabilă a acelei societăți.

Raportat la acest concept ILO, prezentul studiu își propune să analizeze:

(i) Dacă flexibilizarea raporturilor de muncă ale unei categorii specifice de salariați împietează sau nu conceptul de muncă decentă;

(ii) Dacă raportul de subordonare în cazul telemuncii este unul clasic sau unul atipic și măsura în care acesta contribuie la atingerea dezideratului privind munca decentă.

Cuvinte-cheie: munca decentă, telemunca, raportul de subordonare

Asist. univ.dr. LUIZA LUNGUAsist. univ.dr. LUIZA LUNGU

Universitatea ”Titu Maiorescu” din Bucuresti, Facultatea de Drept

http://www.utm.ro/facultatea-de-drept-bucuresti/cadre-didactice/

 

Unele aspecte privind timpul de lucru în contextul tehnologiei actuale

 

Rezumat

În contextul tehnologiei actuale care se afla la dispoziția angajatorului și salariaților în activitatea de zi cu zi, mulți salariați aleg sa presteze telemuncă, folosindu-se de mijloace IT. Cu toate acestea, tehnologia poate să fie și o modalitate prin care salariatul se simte “prins” în sarcinile de muncă în permanență, motiv pentru care multe din statele europene au început să limiteze prin inițiative legislative dreptul angajatorului de a solicita salariatului orice fel de interacțiune cu sarcinile de serviciu după terminarea programului de lucru, decizii de referința in acest sens fiind cele din Franța sau Spania in sensul acordării dreptului salariaților la “deconectare”, pentru a asigură echilibrul acestora între viața personală și cea profesională.

Lucrarea tratează astfel, o trecere în revistă a tendințelor în materia timpului de lucru, modul în care tehnologia influențează programul de lucru, pontajul sau activitatea salariaților, atât în plan european, cât și intern. În acest sens, ne propunem sa analizăm și hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene cu privire la pontajul salariaților prin raportare la tehnologia utilizată în derularea activității, dar și cu privire la modalitățile de evitare a imixtiunii dintre viața profesională și cea personala, in scopul respectării dreptului la deconectare.

Cuvinte-cheie: tehnologie, timpul de lucru, programul de lucru, viața profesională și cea personală.

Prof. univ. dr. ANTONIO MAEQUEZ PRIETOProf. univ. dr. ANTONIO MAEQUEZ PRIETO

Universitatea din  Málaga, Spania

https://www.uma.es/departments/teachers/QXFqLzJmbFR5QTlRT29hSlMzSUthUT09/?set_language=en

Conf.univ.dr. MIHEȘ CRISTIAN Conf.univ.dr. MIHEȘ CRISTIAN

 Universitatea din Oradea, Facultatea de Drept

https://drept.uoradea.ro/ro/departament/169-conf-univ-dr-cristian-mihes

 

Considerații privind răspunderea penală specifică relațiilor de muncă în cazul noilor forme de derulare a raportului de muncă

 

Rezumat

Demersul știintific își propune să identifice noi forme de angajare/prestare a activității de către salariați în strânsă legătură cu introducerea noilor tehnologii, precum: munca prin agent de muncă temporară, contract individual de muncă pe durată determinată, telemunca, ”employee sharing”, ”job sharing”, ”interim management”, ”casual work”, ”ICT-based mobile work”, ”voucher-based work”, ”portofolio work”, ”crowd employment”, ”collaborative employment”.

Existența acestor forme noi de angajare/prestare a activității de către salariați generează necesitatea analizei  modului de intervenție a răspunderii penale a părților relației de muncă, angajat/ angajator, din cel puțin următoarele perspective: îndeplinirea sarcinilor de serviciu, sănătate si securitate în muncă, protecția datelor cu caracter personal ale salariatilor.

Ultima parte a lucrării va cuprinde eventuale propuneri de modificare a legislației în vigoare, în scopul asigurării în condiții optime a respectării drepturilor și îndeplinirii obligațiilor de către părțile relației de muncă, în contexul transformărilor apărute în raporturile juridice de muncă ca urmare a introducerii noilor tehnologii

Cuvinte-cheie: noi tehnologii, forme noi de angajare/prestare a muncii, răspunderea penală, sarcini de serviciu, sănătate și securitate în muncă, protecția datelor cu caracter personal

Prof.univ.dr.CLAUDIA-ANA MOARCĂȘProf.univ.dr.CLAUDIA-ANA MOARCĂȘ

Universitatea din București, Facultatea de Drept

https://drept.unibuc.ro/Prof.-univ.-dr.-Claudia-Ana-Moarcas-s17-a63-ro.htm

 

Omul și ”noua ordine a muncii” – provocări și perspective

 

Rezumat

Studiul își propune – pornind de la premisa că timpul și spațiul sunt dimensiuni în care gândim și nu condiții în care trăim – să analizeze provocările cu care se confruntă și perspectivele pe care omul le are pentru a-și îmbunătăți calitatea vieții prin îmbunătățirea calității muncii, contribuind la creșterea productivității și a inovației, precum și la asigurarea justului echilibru dintre viața de familie și viața profesională. Studiul prezintă omul și conceptul de ”muncă bine făcută”, evidențiind modul în care noile tehnologii forțează granițele dintre dreptul muncii și dreptul comercial în ceea ce privește raporturile juridice aferente prestării muncii, sintetizând efectele globalizării asupra muncii, rolul esențial pe care îl au societățile multinaționale și provocările Revoluției ”gettingsmarter”. Studiul prezintă complementaritatea dintre unele dimensiuni ale noii ordini a muncii și impactul produs de noile tehnologii: calitatea viitoare a muncii, în curs de consolidare, dintre om/lucrător și „echipament” – termen folosit aici în sensul cel mai larg posibil, de la telefon mobil/tabletă, la robotul industrial; posibilitățile de dezvoltare ale omului și protecția sa socială; un alt tip de contract social, de conducere bazat pe autonomie și auto-responsabilitate, acces bun la informație; încredere, cunoștințe și experiență, reorganizarea muncii și regândirea raporturilor de muncă în mileniul trei pe principiul respectului demnității umane și al muncii decente.

Cuvinte-cheie: autonomie, calificare, contracte comerciale, contract social, cooperare, dreptate socială, forme de muncă, globalizare, grupuri de societăți, guvernanță, justul echilibru între viața profesională și cea de familie, lucrător, profesionist, protecție socială, reorganizarea muncii, responsabilitate, robotizare, societăți multinaționale.

Lect. univ. dr. Ana Mocanu-Suciu

Universitatea”Lucian Blaga”Sibiu, Facultatea de Drept

https://www.beckshop.ro/raspunderea-functionarilor-publici

 

Implicațiile comportamentului civic asupra raportului de serviciu

 

Rezumat:

Funcționarul public este interfața între autoritatea publică și cetățeni. Imaginea instituției publice este un element care contribuie în mod esențial la formarea încrederii cetățenilor în aceasta.    Odată cu dezvoltarea accesului la noile tehnologii și dezvăluirea în mediul on-line a unei părți a vieții funcționarului public se produce o interferență între imaginea funcționarului public și cea a instituției publice.

Acest aspect nu a rămas neobservat de legiuitor, care a extins sfera răspunderii disciplinare și asupra comportamentului extraprofesional care are impact asupra imaginii instituției publice.

A fost instituită o abatere disciplinară care vizează maanifestările care aduc atingere prestigiului autorității sau instituției publice în care funcționarul public își desfășoară activitatea.

O actiune disciplinara cu un astfel de obiect poate fi fundamentata pe modul în care funcționarul public se expune prin intermediul noilor tehnologii.

Cuvinte-cheie limba română : funcționar public, autoritate publică, răspundere, administrație publica, etică, raspundere disciplinară

Conf.univ.dr.DANIELA MOȚIUConf.univ.dr.DANIELA MOȚIU

Universitatea de Vest Timișoara, Facultatea de Drept

https://drept.uvt.ro/departamente/drept-privat/motiu-daniela.html

 

Regulamentul intern – între tradiție și modernitate

 

Rezumat

Regulamentul intern – izvor specific al dreptului muncii, constituie expresia puterii de directivare a angajatorului, fiind prin excelență un act juridic regulamentar de drept privat a cărui întocmire este de competența exclusivă a angajatorului. Regulamentul intern este actul intern al angajatorului prin care acesta stabileşte regulile privitoare la funcționarea și desfăşurarea activităţii în unitatea sa.

Codul muncii reglementează conținutul minimal al regulamentului intern și lasă la latitudinea angajatorului decizia privind modul concret de aducere la cunoștința salariaților a conținutului acestuia. Competența privind soluționarea sesizărilor salariaților privitoare la neregularitățile acestuia aparține instanțelor judecătorești.

Regulamentul intern este un act de drept al muncii, un instrument necesar și util în desfășurarea relațiilor de muncă din cadrul unității.

Cuvinte-cheie: regulament intern, angajator, salariați, consultare, informare, conținutul regulamentului intern, control de legalitate

Conf.univ.dr. CARMEN CONSTANTINA NENUConf.univ.dr. CARMEN CONSTANTINA NENU

Universitatea din Pitești, Facultatea de Științe Economice și Drept

http://194.102.70.11/en/faculties/facultatea-de-stiinte-economice-si-drept-1/departamentul-drept-si-administratie-publica2

 

Evoluția conceptului de sănătate și securitate în muncă în contextul noilor tehnologii

 

Rezumat

Noile tehnologii determină schimbări majore ale mediului de muncă, angajatorul și angajatul pășind într-o nouă etapă a raportului de muncă, care seamănă din ce în ce mai puțin cu cea actuală. Digitalizarea muncii generează riscuri  profesionale noi, de tip ergonomic, psihosocial  sau  psihic,  precum starea de concectare permanentă.Toate acestea vor face parte, într-un viitor apropiat, din realitatea fiecăruia dintre noi la locul său de muncă. Tocmai de aceea, o analiză a evolutiei securității  și sănătății în muncă în actuala eră tehnologică se impune cu necesitate, pentru a identifica, cel puțin la nivel conceptual, modificările majore ce trebuie operate în legislație pentru a răspunde dezideratului major de protecție a salariatului în procesul muncii.

Cuvinte cheie: riscuri profesionale, protecție a salariaților, digitalizarea muncii, modificări legislative.

Drd. Adriana Violeta Nistor (Țelea)

Universitatea Lucia Blaga Sibiu, Facultatea de Drept Simion Bărnuțiu,

https://www.linkedin.com/in/adriana-violeta-nistor-telea-b208a05/?originalSubdomain=ro

 

Considerații privind responsabilitatea administratorului unei societăți

 

Rezumat:

Lucrarea de față analizează instituția răspunderii administratorului societății defalcat pentru situația firmei în funcțiune, în stare de insolvență  sau în lichidare. Abordarea instituției din cele trei perspective ridică probleme diverse iar soluțiile care se impun se tratează diferit în funcție de fiecare situație în parte.

Cuvine-cheie: raspundere administrator, ridicarea vălului societar, regula judecății de afaceri.

Conf.univ.dr. LAVINIA ONICA-CHIPEAConf.univ.dr. LAVINIA ONICA-CHIPEA

Universitatea din Oradea, Facultatea de Drept

https://drept.uoradea.ro/ro/departament/188-conf-univ-dr-lavinia-chipea

 

Scurte considerații privind impactul noilor tehnologii asupra aplicării Regulamentului 561/2006. Actualitate și perspective

 

Rezumat

Lucrarea își propune să analizeze incidența introducerii noilor tehnologii în executarea unui raport juridic de muncă cu timp de muncă specific și anume raportul de muncă al conducătorilor de autocamioane care realizează transport rutier.  Prima parte a lucrării cuprinde o descriere în evoluție a reglementărilor referitoare la modalitățile concrete de evidențiere a tipului de activitate și a timpului de muncă în cazul acestei categorii de salariați, insistând asupra prevederilor Regulamentului  (CE) nr. 561/2006 al PARLAMENTULUI EUROPEAN și al CONSILIULUI privind armonizarea anumitor dispoziții ale legislației sociale în domeniul transporturilor rutiere, de modificare a Regulamentelor (CEE) nr. 3821/85 și (CE) nr. 2135/98 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 3820/85 al Consiliului.

Introducerea noilor tehnologii în domeniul nostru de analiză (ex. tahografe) generează o serie de consecințe în privința statutului salariatului în cauză, consecințe care pot fi analizate inclusiv din perspectiva respectării drepturilor sale prevăzute atât de legislația muncii cât și de normele actului fundamental românesc (dreptul la securitate în muncă, dreptul la respectarea vieții private etc.).

Dezbaterea publică asupra pachetului legislativ „Mobilitate” prezintă deopotrivă interes pentru subiectul analizat pornind de la efectele pe care reglementărilor propuse le vor produce asupra acestei forme de  raport juridic de muncă cu timp de muncă specific.

Cuvinte-cheie: timp de muncă specific, noi tehnologii, tahografe, drepturi și libertăți, pachetul Mobilitate

Conf.Univ.dr.SEPTIMIU PANAINTEConf.Univ.dr.SEPTIMIU PANAINTE

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Facuștatea de Drept

http://laws.uaic.ro/ro/organizare/conducerea-facultatii/decan/septimiu-vasile-panainte

 

 

Considerații privind alienarea salariatului în industria 4.0.

 

Rezumat

A patra revoluție industrială nu mai este doar un concept, este o realitate de care ne bucurăm și cu care ne confruntăm deopotrivă. Digitizarea, digitalizarea și dezvoltarea comunicațiilor wireless au făcut posibilă transformarea digitală și dezvoltarea unor programe de inteligența artificială operaționale.

Gestiunea efectelor celei de a patra revoluții industriale din punct de vedere politic, juridic și economic constituie o provocare. Efectele asupra pieței forței de muncă și a organizării muncii sunt insuficient conturate și înțelese. Există o serie de riscuri identificabile, printre care: scăderea cererii de forță de muncă, reducerea numărului de calificări, externalizarea accentuată a unor activități,  afectarea capacității de (re)inserție profesională a salariaților și creșterea importanței formării profesionale a acestora, creșterea riscurilor de securitate, inclusiv cu privire la viața privată a salariaților, scăderea forței partenerilor tradiționali de dialog social, creșterea inegalităților în materie de venituri și accesul mai dificil la sistemele de securitate socială, alienarea salariaților față de modelul tradițional al raportului de muncă fiind așteptate repoziționări față de durata nedeterminată contractului, impunerea din ce în ce mai mult a programului de lucru flexibil/inegal și a lucrului de la distanță.

Cuvinte cheie: raporturi de muncă, a patra revoluție industrială, riscuri privind piața forței de muncă

Lect.univ. dr.MANOLE CIPRIAN POPALect.univ. dr.MANOLE CIPRIAN POPA

Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Drept

https://drept.unibuc.ro/Lector-univ.-dr.-Manole-Ciprian-Popa-s17-a818-ro.htm

 

Omul și ”noua ordine a muncii” – provocări și perspective

 

Rezumat

Studiul își propune – pornind de la premisa că timpul și spațiul sunt dimensiuni în care gândim și nu condiții în care trăim – să analizeze provocările cu care se confruntă și perspectivele pe care omul le are pentru a-și îmbunătăți calitatea vieții prin îmbunătățirea calității muncii, contribuind la creșterea productivității și a inovației, precum și la asigurarea justului echilibru dintre viața de familie și viața profesională. Studiul prezintă omul și conceptul de ”muncă bine făcută”, evidențiind modul în care noile tehnologii forțează granițele dintre dreptul muncii și dreptul comercial în ceea ce privește raporturile juridice aferente prestării muncii, sintetizând efectele globalizării asupra muncii, rolul esențial pe care îl au societățile multinaționale și provocările Revoluției ”gettingsmarter”. Studiul prezintă complementaritatea dintre unele dimensiuni ale noii ordini a muncii și impactul produs de noile tehnologii: calitatea viitoare a muncii, în curs de consolidare, dintre om/lucrător și „echipament” – termen folosit aici în sensul cel mai larg posibil, de la telefon mobil/tabletă, la robotul industrial; posibilitățile de dezvoltare ale omului și protecția sa socială; un alt tip de contract social, de conducere bazat pe autonomie și auto-responsabilitate, acces bun la informație; încredere, cunoștințe și experiență, reorganizarea muncii și regândirea raporturilor de muncă în mileniul trei pe principiul respectului demnității umane și al muncii decente.

Cuvinte-cheie: autonomie, calificare, contracte comerciale, contract social, cooperare, dreptate socială, forme de muncă, globalizare, grupuri de societăți, guvernanță, justul echilibru între viața profesională și cea de familie, lucrător, profesionist, protecție socială, reorganizarea muncii, responsabilitate, robotizare, societăți multinaționale.

Conf.univ.dr. RĂZVAN RADU POPESCUConf.univ.dr. RĂZVAN RADU POPESCU

Școala Națională de Studii Politice și Administrative

http://snspa.ro/radu-razvan-popescu/

 

Noua reglementare a răspunderii administrativ-disciplinare a funcționarilor publici

 

Rezumat

Codul administrativ  reunește întreaga problematică vizând organizarea și funcționarea instituțiilor publice, statutul personalului și răspunderea administrativă. Răspunderea administrativ-disciplinară reprezintă un concept nou care schimbă viziunea asupra dreptului disciplinar.

Funcționarul public nemulțumit de sancțiunea aplicată se poate adresa instanței de contencios administrativ solicitând anularea sau modificarea actului de sancționare.

Personalul contractual încadrat în baza unui contract individual de muncă i se aplică prevederile Codului administrativ care se completează cu dispozițiile din Codul muncii, ca drept comun.

Cuvinte cheie: abatere disciplinară, audiere, sancțiune, contencios administrativ

Conf.univ.dr.ROXANA CRISTINA RADUConf.univ.dr.ROXANA CRISTINA RADU

Universitatea din Craiova, Facultatea de Drept

https://drept.ucv.ro/despre/lista-cadrelor-didactice/departamentul-de-drept-privat/127-roxana-cristina-radu.html

 

Sinteză a jurisprudenței franceze privind atingerile care pot fi aduse vieții private a salariaților prin intermediul noilor tehnologii

 

Rezumat

Respectul libertății de exprimare, protecția vieții intime, familiale și private a salariatului, garantarea demnității în muncă figurează printre drepturile fundamentale a căror respectare se impune cu prioritate în raporturile juridice de muncă, alături de protecția sănătății și securității salariaților. Problema încălcării vieții private a salariatului este o problemă care a luat amploare odată cu dezvoltarea noilor tehnologii și utilizarea acestora pe scară largă. Internetul, mijloacele de supraveghere audio și video, telefoanele mobile, sistemele de poziționare globală au adus în prim-plan măsurile care se pot lua pe plan juridic şi organizaţional pentru a preîntâmpina atingerile pe care utilizarea acestor noi tehnologii le poate aduce vieții private a salariaților. În prezentul studiu am încercat să realizăm o sinteză a practicii judiciare franceze, respectiv a celor mai cunoscute hotărâri ale Curții de Casație din Franța,  privind incidențele noilor tehnologii asupra vieții private a salariaților.

Cuvinte-cheie: angajator, Internet, libertate de exprimare, salariat, viață privată

Prof.univ.dr.REMCO (C.H.) VAN RHEEProf.univ.dr.REMCO (C.H.) VAN RHEE

Universitatea din Maastricht, Olanda

https://www.maastrichtuniversity.nl/remco.vanrhee

Tehnologie modernă în litigiile civile: Panacea sau patul procrustian?

 

Rezumat

Tehnologia modernă facilitează reforme de anvergură în modul în care avem litigii.

Cu toate acestea, dacă aceste schimbări sunt întotdeauna benefice din perspectiva accesului la justiție și al eficienței, poate fi pus la îndoială.

Lucrarea de față se va concentra pe o selecție de exemple din diferite jurisdicții europene pentru a ilustra în ce măsură reformele recente au fost benefice și în ce măsură au fost un eșec.

Exemplele se referă la modul în care cauza este adusă la cunoștința părții adversare (citație, notificare), modul în care se desfășoară audierile în instanță, probe, motivele care au condus hotărârea și modul de pronunțare a hotărârii.

Lucrarea se va încheia cu o evaluare a celor necesare pentru reformele de succes ale litigiilor civile bazate pe tehnologii moderne.

Cuvinte cheie: tehnologie moderna, acces la justiție, probe.

Conf.univ.dr.FELICIA ROȘIORUConf.univ.dr.FELICIA ROȘIORU

Universitatea ”Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Facultatea de Drept

http://law.ubbcluj.ro/index.php/facultate/departamentul-de-drept-privat/81-lect-univ-dr-felicia-rosioru

 

Reprezentarea colectivă a lucrătorilor prin intermediul aplicațiilor mobile

 

Rezumat

Lucrătorii prin intermediul aplicațiilor mobile încearcă să identifice modalități de reprezentare colectivă, deoarece în multe țări nu sunt recunoscuți ca salariați. Confruntați cu obstacole de ordin legal, deoarece posibilitatea de a adera la un sindicat sau dreptul la negociere colectivă sunt recunoscute în multe state doar pentru salariați, Lucrătorii prin intermediul aplicațiilor mobile au dezvoltat modalități alternative de reprezentare: crearea de cooperative, asociații afiliate sindicatelor, utilizarea forumurilor pentru a crea o dimensiune colectivă, utilizarea reputației companiilor sau semnarea de Carte implicând autoritățile publice sunt doar câteva dintre aceste modalități.

Cuvinte-cheie lucrătorii prin intermediul aplicațiilor mobile, asociații afiliate sindicatelor, forumuri, carte

Dr. JEAN MICHEL SERVAISDr. JEAN MICHEL SERVAIS

Profesor invitat al Universității din Gérone, Președintele de Onoare al Societății Internaționale de Drept al Muncii și de Securitate Socială, Fost Director al Biroului Internațional al Muncii, Elveția

https://comptrasec.u-bordeaux.fr/en/les-membres/jean-michel-servais

 

 

 

Economia colaborativă a platformelor electronice: noi provocări, noi protecții

 

Rezumat

Dezbaterile privind protecția socială a persoanelor care lucrează pe platforme digitale se concentrează pe necesitatea de a le proteja, chiar dacă nu au contract de muncă. Precaritatea situației lor apare atunci când depind pentru traiul lor de unul sau câțiva antreprenori.

Problema este similară cu cea ridicată de multă vreme de alți lucrători a căror statut juridic ca angajați sau persoane care desfășoară activități independente este, ca a lor, incertă; cele ale economiei informale.

Examinarea acestor experiențe luminează actuala discuție despre garanțiile care trebuie acordate aici, posibilitățile deschise de această comparație, dar și limitele acesteia. Aceasta conduce la explorarea de noi moduri.

Cuvinte-cheie: platformă digitală, protecția socială a salariatului, garanții acordate de angajator.

Prof. dr hab. JAKUB STELINAProf. dr hab. JAKUB STELINA

Universitatea din Gdansk, Polonia

https://ug.edu.pl/pracownik/2740/jakub_stelina?language=en

Subordonarea unui telelucrător în dreptul muncii din Polonia

 

Rezumat

Conform legislației poloneze, telemunca este munca depusă, în mod regulat, în afara unității de muncă, folosind mijloace de comunicare electronică, în timp ce un telelucrător este un angajat care lucrează în astfel de condiții și transferă rezultatele muncii către angajator cu implicarea. în special a mijloacelor de comunicare electronică. Dacă persoana care efectuează telemunca este subordonată persoanei / entității de care este angajată, contractul în cauză este un contract încheiat în conformitate cu dispozițiile dreptului muncii, dar subordonarea telelucrătorului este modificată. Angajatorul poate păstra influența asupra modului de desfășurare a muncii pe toată durata contractului în ceea ce privește telemunca, însă drepturile sale de supraveghere (determinarea locului și a timpului prestării muncii) sunt, în principiu, excluse sau cel puțin limitate.

Cuvinte-cheie: telemunca, comunicarea electronică, prestarea muncii.

Prof. univ. dr. CHARLES SZYMANSKIProf. univ. dr. CHARLES SZYMANSKI

Universitatea Vytautas Magnus, Lituania

https://www.applied-ethics.com/team/charles-szymanski/

 

 

Discriminarea din Algoritm

 

Rezumat

Inteligența artificială (AI) influențează deja multe aspecte din viața noastră. Aceasta include ceva la fel de de bază precum căutarea a ceva pe internet, unde un algoritm din motorul de căutare ne îndrumă către răspunsurile cele mai relevante. În domeniul muncii, algoritmii își pun amprenta, ajutând angajatorii să găsească și să păstreze cei mai buni angajați pentru anumite locuri de muncă.

Cu toate acestea, utilizarea algoritmilor în aceste scopuri poate constitui, de asemenea, discriminare ilegală în muncă (în special, discriminare indirectă) și ar putea încălca drepturile de protecție a datelor angajaților și solicitanților de locuri de muncă.

Această prezentare va încerca să arate limitele dintre utilizarea ilegală și legală a algoritmilor în contextul dreptului muncii și să prezinte recomandări pentru utilizarea lor de către angajatori și recrutori în viitor.

Cuvinte cheie: discriminare, algoritmi, inteligență artificială, protecția datelor, luarea automată a deciziilor

Conf.univ.dr.ANA ȘTEFĂNESCUConf.univ.dr.ANA ȘTEFĂNESCU

Universitatea ”Dunărea de Jos” din Galați, Facultatea de Științe Juridice Sociale și Politice

http://www.fsjsp.ugal.ro/assets/despre_noi/departamente/departament_stiinte_administrative/cv/CV-Ana_Stefanescu.pdf

 

Telemunca cadrelor didactice și de cercetare din învățământul superior – în fapt și în drept

 

Rezumat

Activitatea specifică cadrelor didactice și de cercetare din învățământul superior a ținut, dintotdeauna, în fapt, de specificul muncii la domiciliu iar, de când ultilizarea tehnologiei informațiilor i-a devenit indispensabilă, mai ales în asigurarea legăturii telematicii cu angajatorul, colegii ori cu studenții, masteranzii, doctoranzii ori alți colaboratori externi mediului principal de lucru, cu siguranță se identifică cu telemunca.

Într-adevăr, trebuie să recunoaștem că în afară de activitățile propriu-zis didactice (cursuri, seminarii, examinări, ședințe etc.), există o serie de activități, cum ar fi cele de cercetare, de îndrumare a lucrărilor sau de lucru în diverse comisii înființate în interesul învățământului care se îndeplinesc, preponderent, în alt loc decât locul de muncă organizat de angajator – de regulă la domiciliu cadrului didactic sau în alte locuri care permit continuitatea legăturii telematicii în regim on-line sau off-line.

Cele de mai sus capătă o dimensiune aparte din perspectiva Legii nr. 81/2018 din privind reglementarea activităţii de telemuncă, întrucât telemunca privește și activitatea specifică cadrelor didactice și de cercetare, din moment ce e definită în art. 2 lit. a) ca ”formă de organizare a muncii prin care salariatul, în mod regulat şi voluntar, îşi îndeplineşte atribuţiile specifice funcţiei, ocupaţiei sau meseriei pe care o deţine, în alt loc decât locul de muncă organizat de angajator, cel puţin o zi pe lună, folosind tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor”. Dar, oricum, această activitate se grefa încă din 2003 pe munca la domiciliu sau, mai curând, ține de specificul ei potrivit legislației speciale din învățământul (mai ales) universitar (dintotdeauna), așa cum am precizat.

În consecință, ar urma ca atât contractele individuale de muncă ale cadrelor didactice, cât și regulamentul intern ori celalelte regulamente etc. să fie adaptate cerințelor Legii nr. 81/2018. Toate trebuie abordate ”în sistem”.

Din câte cunoaștem, în mediul universitare în general, nu sunt semne că s-ar fi sesizat acestea, motiv pentru care considerăm util să abordăm problematica în acest material.

Cuvinte-cheie – muncă la domiciliu, telemuncă, învățământ superior, contracte de muncă, regulamente, cadre didactice și de cercetare.

Lector univ.dr. TRAIAN TUNSOIULector univ.dr. TRAIAN TUNSOIU

Universitatea din București, Facultatea de Drept

https://drept.unibuc.ro/Lector-univ.-dr.-Traian-Tunsoiu-s17-a54-ro.htm

 

Utilizarea semnăturii electronice în raporturile de muncă

 

Rezumat

Prezentarea are ca subiect analizarea  posibilității utilizării  semnăturii electronice la încheierea, modificarea, suspendarea contractului individual de muncă precum și în  cazul altor acte de muncă.

Cuvinte-cheie:semnătura electronica, raport de muncă.

Prof.univ.dr. MARIOARA ȚICHINDELEANProf.univ.dr. MARIOARA ȚICHINDELEAN

Universitatea”Lucian BLaga”din Sibiu, Facultatea de Drept

http://drept.ulbsibiu.ro/personal/marioara-tichindelean/

 

Protecția datelor cu caracter personal în raporturile de muncă prin utilizarea mijloacelor de supraveghere video.

 

Rezumat

 

Regulamentul nr. 679 din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestora  adoptat de către Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene consacră dreptul persoanelor fizice la protecție privind prelucrarea datelor cu caracter personal ca fiind un drept fundamental. Amploarea colectării şi a schimbului de date cu caracter personal a crescut în mod semnificativ. Tehnologia permite atât societăţilor private, cât şi autorităţilor publice să utilizeze date cu caracter personal la un nivel fără precedent în cadrul activităţilor lor, astfel încât protecţia efectivă a datelor cu caracter personal în întreaga Uniune necesită nu numai consolidarea şi stabilirea în detaliu a drepturilor persoanelor vizate şi a obligaţiilor celor care prelucrează şi decid prelucrarea datelor cu caracter personal, ci şi competenţe echivalente pentru monitorizarea şi asigurarea conformităţii cu normele de protecţie a datelor cu caracter personal şi sancţiuni echivalente pentru infracţiuni în statele membre.

Prezentul studiu își propune să identifice și să clarifice unele aspecte privind modul în care se poate asigura protecția datelor cu caracter personal la locul de muncă în era digitală atât sub aspectul conținutului acestora cât și cel al prelucrării lor.  Datele cu caracter personal înglobează elemente specifice, proprii identităţii fizice, fiziologice, genetice, psihice, economice, culturale sau sociale ale angajatului, ceea ce determină examinarea acestora la locul de muncă în conjuncție cu confidențialitatea datelor sau informațiilor de care angajatul a luat cunoștință în timpul executării contractului de muncă indiferent de tipul acestuia (forma tipică sau atipică) și datelor referitoare la starea de sănătate. Delimitarea vieții profesionale de viața privată la locul de muncă, procedura de transmitere autorității competente a unor elemente esențiale ale contractului de muncă în cadrul procedurii  reglementate  de normele privind evidența  salariaților, etc.sunt aspecte care implică analizarea raportului dintre cerința protecției datelor cu caracter personal ale angajatului și legalitate. Jurisprudența CJUE reprezentă un serios și solid fundament în înțelegerea necesității aplicării corecte a principiilor legate de prelucrarea datelor cu caracter personal.

Cuvinte-cheie: contracte de muncă, protecția datelor cu caracter personal, evidența salariaților, era digitală, tehnologie, loc de muncă.

Prof.univ.dr.OVIDIU ȚINCAProf.univ.dr.OVIDIU ȚINCA

Universitatea „Agora” din Oradea
Facultatea de Științe Juridice și Administrative

http://opac.biblioteca.ase.ro/opac/bibliographic_view/149870

Observații referitoare la noua directivă europeană privind condițiile de muncă

 

Rezumat

Directiva UE 2019/1152 din 20 iunie 2019 privind transparența și previzibilitatea condițiilor de muncă  va abroga, începând cu 1 august 2022, Directiva 91/533 CEE , dată până la care statele membre au obligația de a întreprinde măsurile necesare punerii în aplicare a noilor dispoziții în toate raporturile de muncă.

Având ca obiectiv îmbunătățirea condițiilor de muncă, noua Directivă stabilește drepturile minime ale lucrătorilor care au încheiat un contract de muncă sau se află într-un raport de muncă, având în vedere jurisprudența Curții de Justiție în materie. În acest sens, Directiva 2019/1152 enunță definiții, lărgește aria informațiilor referitoare la elementele esențiale ale raportului de muncă, concretizează modalitățile de informare a lucrătorilor, stabilește elemente privind previzibilitatea muncii, protecția împotriva concedierii și altele. În contextul acestor dispoziții, o atenție specială necesită formele noi  de muncă.

Cuvinte cheie: transparența și previzibilitatea condițiilor de muncă, contract de muncă, raport de muncă.

Conf.univ.dr. AURELIAN GABRIEL ULUITUConf.univ.dr. AURELIAN GABRIEL ULUITU

Universitatea ”Nicolae Titulescu” din București

http://www.univnt.ro/ro/corp_profesoral/facultatea_de_drept/uluitu_aurelian_gabriel.html

 

Consecințele utilizării noilor tehnologii asupra răspunderii reparatorii a subiectelor raporturilor juridice de muncă

 

Rezumat

Utilizarea noilor tehnologii antrenează modificări complexe cu privire la modul de desfăşurare a proceselor de muncă. În cadrul acestora, se manifestă din perspectiva răspunderii reparatorii două axe de relaţionare: cea care presupune relaţia dintre angajator şi salariatul care utilizează noile tehnologii şi, respectiv, cea corespunzăroare relaţiei dintre angajator şi terţi. Principala problemă de analizat constă în aprecierea modului în care actualul cadru de reglementare a răspunderii reparatorii poate acoperi în mod corespunzător situaţiile ce se pot manifesta în cadrul celor două tipuri de relaţii.

Cuvinte-cheie: raporturi juridice de muncă; răspundere patrimonială; procese de muncă; noi tehnologii.

Lector univ.dr. ANA-MARIA VLĂSCEANULector univ.dr. ANA-MARIA VLĂSCEANU

Universitatea din București, Facultatea de Drept

https://drept.unibuc.ro/Lector-univ.-dr.-Ana-Maria-Vlasceanu-s17-a871-ro.htm

 

Ocrotirea muncii în era digitalizată. Despre necesitatea reevaluării conceptelor de „lucrător” și „subordonare”

 

Rezumat

Evoluția tehnologică a condus la reducerea costurilor tranzacțiilor, creșterea eficienței economice, contestarea industriilor clasice, schimbarea modelelor de afaceri și dezvoltarea unor noi forme de muncă.

Acest studiu își propune o analiză a impactului pe care dezvoltarea tehnologiilor îl generează în planul raporturilor de muncă, care se îndepărtează tot mai mult de la tiparul clasic, specific economiei industriale, în care munca se presta, ca regulă, în baza unui program de lucru uniform și de la locuri de muncă organizate de angajator.

Astfel, pe măsură ce relațiile de muncă se transformă în ce privește modul de organizare al muncii și, implicit, prin raportare la conținutul raportului de subordonare, granița între munca independentă și cea subordonată se estompează.

Așa fiind, acest articol pune în dezbatere câteva probleme fundamentale, de al căror răspuns, în opinia noastră, depinde găsirea cheii pentru reconstruirea legislației muncii, în scopul adaptării sale la noile realități de pe piața muncii.

Aceste probleme vizează (i) a stabili dacă dreptul muncii ar trebui să ocrotească munca, indiferent de forma juridică în care este prestată; (ii) necesitatea reconfigurării criteriilor în funcție de care se poate distinge între munca independentă și munca subordonată și (iii) cristalizarea nivelului de protecție ce ar trebui instituit prin normele dreptului muncii în favoarea lucrătorilor, raportat la gradul de independență în organizarea muncii și specificul acesteia.

Cuvinte-cheie: lucrător, subordonare, muncă independentă, muncă subordonată

Prof.univ.dr.MAGDA VOLONCIUProf.univ.dr.MAGDA VOLONCIU

Universitatea”Titu Maiorescu” din București, Facultatea de Drept

https://www.volonciu.ro/

Clauze speciale în cadrul contractelor individuale de munca atipice

 

Rezumat

Clauze generale și clauze speciale în contractele de muncă la distanță. Cum funcționează clauzele specifice, astfel cum acestea sunt reglementate de art. 20 din Codul muncii, în cazul contractelor de muncă atipice? În cazul contractelor de muncă la distanță, se poate pune în discuție clauza de mobilitate? Care ar fi limitele unei obligații de raportare a salariatului către angajatorul său, astfel încât să se asigure exercițiul prerogativelor de control ale angajatorului?  Cum funcționează clauzele de loialitate, de nonconcurență, de mobilitate, de pregătire profesională și de confidențialitate în cazul în care mai mulți angajatori din cadrul aceluiași Grup folosesc munca aceluiași salariat – sharing employees?

Cuvinte cheie: clauze generale, clauze speciale, contract de muncă la distanță, contract de muncă atipic.